Hineni (Iată-mă)

"Cine sunt eu, Doamne?
Nu sunt decât țărână și glie framântată,
O pulbere inertă, dar magic transformată,
O mână de țărână cu o comoară-n ea,
În care, Domnul Slavei, și-a pus amprenta Sa.."
                                                      Valentin Popovici

    Aș vrea să ne uităm la o expresie, care în ebraică se traduce prin "Hineni", adică Iată-mă .
(Iată-mă sunt la dispoziția Ta..)
   "După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: „Avraame!” „Iată-mă!”, a răspuns el.." Geneza 22:1
   Avraam este în toi de noapte, nu știe ce vrea Domnul, nu știe de ce-l cheamă, habar nu are ce-i spune, dar Domnul l-a chemat și el răspunde : Hineni ! (Iată-mă, sunt la dispoziția Ta..)
   Suntem copii lui Avraam, să-i urmăm credința și felul cum răspunde el la chemarea lui Dumnezeu.  (Avraamee.. ! - Iată-mă !)
   Ce onoare să auzi că Dumnezeu te cheamă, un Dumnezeu care e necuprins de timp și spațiu, e fără măsură, cel Sfânt, îi pasă de unul ca mine, îi pasă de unul ca tine, știe durerea prin care treci știe necazul prin și ne strigă: Avraame ? Alex ? Gabi...? Daniela..? Cornele..? Marcele..? Ne strigă pe fiecare pe nume..
   Psalmistul spune că El număra stelele și niciuna nu lipsește. Materia este atât de ascultătoare,când le cheamă Domnul, ele răspund: Hineni !! (Iată-ne, suntem aici la dispoziția Ta !)
   La oameni Domnul strigă și așteaptă de la noi : Hineni ! (Iată-ne!)

   Un alt om al lui Dumnezeu, Moise

Rugăciunea de seară

Cine sunt ?
"..Nu sunt nimic în lume-asta, un lucrător pe-acest Pământ, chemat să lupt în greul luptei, s-arăt ce pot să-ndur.
Nu sunt nimic în lumea-ntreaga, un călator pe-acest Pământ, chemat să merg prin încercări, s-arat că merg ca și Isus.
Nu sunt nimic în lumea-toata, o trestie pusă la pământ, un chip de lut mi-ai dat ca față, un lut ce s-a tocit demult..
Nu sunt nimic, dar Tu ești totul! Tu-mi poți da strălucirea Ta, eu un pribeag ce-odtată-n lume chemam, strigând, puterea Ta..
Mă lupt în lume, ma lupt cu-atâtea greutăți, nu știu s-arăt ce-ai pus în mine, nu știu să fiu cum Tu ai fost..
Doresc prin viata-mi toată, s-alerg tot mai aproape de Tin'. Sa mă împingi tot mai în față, să fiu mereu, mereu, ca Tine..
Doresc s-arăt privirea-Ți blândă, să știe lumea că-s creștin, prin vocea-mi calda, să alin inimi, să te arât doar pe Tin'..
Mi-e dor de Tine, Tata Sfânt, mi-e așa de dor să-mi spui ceva..."

 
 
                                                                                                                      Miercuri 02 Februarie 2011

Măreț Stăpânitor

 ..Privirea când mi-o-nalț și văd minunea :
Mulțimea astrelor ce-alerg spre cer,
Mărețul Soare, cât și blânda Lună,
Plutind ca mingi de aur prin etern..

Ajunul Crăciunului

Să fim și noi precum steaua din Betleem..

   Ce glorie măreață a avut Domnul Isus și în starea de umilință din iesle! Născut din părinți umili, născut într-un staul de vite, dar astrele cerești se pun în mișcare ! Înțelepții lumii încep să-L caute ! Puternicii lumii încep să treumre ! Nimenu nu rămâne indiferent la nașterea lui Isus. Tulburare si frică sau bucurie și pace, iată alternativa pe care o oferă Isus de fiecare dată când le iese oamenilor în cale !

   O stea răsare pe cer să le spună oamenilor despre Isus. Datoria de a-L vesti pe Isus este a noastră. Dacă nu o facem, o fac stelele. Tot asa cum în altă parte citim că dacă noi nu strigăm, vor striga pietrele. Natura întreagă îl vestește pe Dumnezeu, dar El vrea ca lucrul acesta să-l facem mai întăi noi. Dacă noi vom conduce oameni la Isus, așa cum a făcut steaua, atunci vom căpăta și noi strălucirea acelei stele: "Cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele!"(Daniel 12:3)

   Steaua a putut să-i conducă pe magi la Isus, deoarece ea era a lui Isus (I-am văzut steaua..). Degeaba te străduiești să le spui altora despre Isus, degeaba încerci să-i conduci pe alții la Isus, dacă tu însuți nu ești al Lui. Dar dacă tu ești dăruit Lui totalmente, dacă trupul tău este trupul Lui, dacă mintea ta este gândirea Lui, Oameni îl vor recunoaște imediat pe Isus în tine ! Odată ucenicii I-au cerut lui Isus să li-L arate pe Tatăl, pe Dumnezeu. Și Isus răspuns simplu: "Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Dumnezeu"(cf. Ioan 14:9). Poți tu să spui tot atât de simplu astâzi, când atâția sunt dornici să-L vadă pe Isus : "Cine mă vede pe mine îl vede pe Isus?" Strălucește Isus in tine așa fel încât să se poată spune desăre tine că tu ești lumina lumii? Căci, dacă Isus a spus odată:"Eu sunt lumina lumii"(Ioan 8:12) tot El ne-a spus urmașilor Săi "Voi sunteți lumina lumii" (Matei 5:14). Da, acestea sunt cuvinte înspăimântător de mari, dar Isus așteaptă de la tine nici mai mult nici mai puțin decât tu să fii El, adică să poți spune cu Pavel : "Nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine" (Galateni 2:20)

   Steaua i-a condus pe magi la Isus. Este singurul lucru care ni se spunea despre ea. Nu știm ce culoare, nici ce marime sau ce formă avea. Atenția nu ne este înd

Paradoxul vremurilor noastre

• Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem:clădiri mai mari, dar suflete mai mici;autostrazi mai largi, dar minți mai înguste.
• Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin;cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin.
• Avem case mai mari, dar familii mai mici,
• Avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp;avem mai multe funcții, dar mai puțină minte, mai multe cunoștințe, dar mai puțină judecată; mai mulți experți și totuși mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puțină sănătate.
• Bem prea mult, fumăm prea mult,
• Cheltuim prea nesăbuit,
• Râdem prea putin,
• Conducem prea repede,
• Ne enervăm prea tare,Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obosiți,
• Citim prea puțin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugăm prea rar.
• Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
• Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
• Am învățăt cum să ne câstigăm existență, dar nu cum să ne facem o viață,
• Am adăugat ani vieții și nu viață anilor.
• Am ajuns până la lună și înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversam strada să facem cunostință cu un vecin.
• Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior.
• Am facut lucruri mai mari, dar nu și mai bune.
  

Romani 12:12

Căldura emanată de suflet..

  Hei dragi mei, a venit iarna !! "Uhuu!" pentru marea majoritate a lumii și  doar "Uhh..." pentru cei ca mine, care iubesc mai mult vara.
  Desigur, mă bucur și eu de iarnă, ma bucur de Sărbătorile ce urmează a veni, mă bucur de tot ceea ce îmi dă Domnul...
  Pentru că iarna este un anotimp friguros, as vrea să vorbesc despre căldură. Nu vă gândiți că am inventat un nou sistem de încalzire, sau vrea energie neconvenționala, vreau doar să vorbesc despre căldura sufletească.
  Poate presat de o săptămână în care am falimentat din multe puncte de vedere, am în mine o "iarnă", o lipsă a caldurii sufletești. Mi-aș dori foarte mult să fiu încurajarea de care cei din jurul meu au nevoie. Căldură ce topește zăpada adunată în viețile prietenilor mei.

"Ești Izvorul vieții mele

Soarele din înălțimi

Ma-ncălzești in clipe grele

Îmi dai putere când sunt obosit"

  Să ne ajute Domnul să emanăm căldura dragostei Lui, pentru ca cei ce sunt reci să se incălzească..

Nu te-ndoi ci crede..

Nu te-ndoi ci crede că după orice nor
E-un soare și mai dulce, și mai strălucitor.

Nu norul este veșnic ci soarele-i acel
Ce-nvinge și rămâne stăpân în urmă el:/

Nu te uita la tine că ești așa de slab,
Nici la vrăjmașul care te-ar nimici degrab.

Nu te uita la ziduri, la porþile de fier,
La ura ce scrâșnește, ci uită-te la cer

Nu te-ndoi ci crede că dincolo de tot
Veghează Dumnezeul Puternic, Savaot;

Că nici un păr nu-ți cade, că nici o lipsă nu-i,
Că nu-i nici o-ncercare decât prin voia Lui.

Și dacă crezi puternic nimica nu-i spre rău
Ci totul se va-ntoarce spre-un și mai bine-al Tău.

Nu te-ndoi ci crede că-n ceasul cel mai greu,
Clipită de clipită veghează Dumnezeu.

Dacă ai rămas cu ceva, nu contează că ai picat examenul..

  Sunt elev și mă confrunt cu examenele, tezele, lucrările, extemporalele, etc. de la scoală. Cu siguranță ca mine sunt majoritatea. Întodeauna m-a interesat sa iau notă mare, iar de puține ori, m-a interesat, ce a ramas învățat din capitolul din care am primit examenul..

  Acum, dragilor, nu vreau să vorbesc despre examenele școlare, ci aș vrea să vorbesc despre examenele vieții, examene ce vin neanunțate..

  Stând de vorbă cu un prieten, ce-mi povestea cum a picat un examen la facultate, m-a surprins atitudinea lui, el nefiind supărat sau dezamăgit, deoarce poate să învețe până în toamnă, iar totodată va rămâne cu ceva învățătura. 
  Totodată am înțeles că nu contează prea mult examenul dacă l-ai luat sau ai picat. Contează cu ce ai rămas după examen, dacă ai învățat ceva.
  Se spune că experiența este cel mai prost învățător. Ea ne dă mai întăi examenele, iar apoi după examen ne dă și lecțiile examenului.

  Dragilor, aș vrea să ne uităm la examenele vieții de zi cu zi, la momentele de răscruce ale vieții. Examenul vine, nu însemnă că toți îl vor accede, nu înseamna că toți vor învăța ceva din el și nu înseamnă nici macar ca cei ce au trecut cu bine peste el, au știut ce să facă.

  Închei spunandu-vă : "Tot ce începeți, duceți la bun sfărșit"
  Iar dacă începutul nu a fost prea grozav, să nu uitați ca Dumnezeu nu disprețuiește începuturile slabe, rugați pe Domnul să vă dea putere ca în orice examen al vieții să treceți biruitori alaturi de El.

Pilda bogatului nemilostiv..

Luca 16:19-31 - "Pilda bogatului nemilostiv"

19.Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

20.La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.
21.Şi dorea mult să se sature cu fărâmiturile, care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.
22.Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.

Păreri ale cititorilor..

"De vorbă cu cititorii.."

   Stănd și gândindu-mă la ce aș putea publica, mi-a venit ideea să discut cu cei care citesc ceea ce public. Ca urmare am decis sa fac acest articol cu păreri și sugestii despre "blog-ul lui Marc" cum se spune.
   
"Consider blog-ul tău unul complex...dacă-l pot numi așa...deoarece conține multe lucruri interesante, dar ceea ce contează mai mult este felul în care abordezi latura spirituală..
De multe ori am fost încurajată, m-am simțit ridicată, și mi-a dat de gândit multe...
Aș vrea ca pe viitor să continui în felul asta... și de ce nu? poate să postezi mai des,aa...și o chestie interesantă, e playlist-ul, dacă vrei, ar fi frumos să adaugi mai multe melodii" spune Daniela T.
Mulțumesc Daniela, mulțumesc si de sugestie. Chiar aveam de gând să schimb aspectul și implicit playlist-ul, adăugând si mai multă muzică.

 "Dintr-o inima care bate în același ritm cu inimă de Tată a lui Dumnezeu, răsar aceste cuvinte profunde, gânduri sincere, scrise cu pasiune pentru părtașia cu acei ce se numesc fii ai lui Dumnezeu și sfaturi pline de cercetare care, odata citite, imi umplu de bucurie și zâmbet sufletul, punând în mine sete de Cuvantul Acelui ce ne-a creat și rămânand copleșită de dragostea frațească pe care numai El o poate sădi între copiii Săi!

Domnul să te călăuzească în contiunuare și prin tot ceea ce scrii, să unească inimi ce își înalță împreună privirile spre cer!" spune Lavinia Fedor
Mulțumesc Lavinia, mulțumesc de încurajari. Mă bucur că îți pot fii de ajutor, asta este si scopul blog-ului meu, să fiu sprijin pentru cei ce citesc cum și eu am fost sprijinit si încurajat atunci când mi-a fost greu.

R.I.P Adrian Păunescu

Dreptul la întrebare

Din toate drepturile lumii
Pe unul singur nu-l cedez,
E strategia mea intimă
Şi este singurul meu crez.

Nu-l dau chiar dacă vin la mine
Toate statuile călări,
E dreptul meu la îndoială
Şi de a pune întrebări.

Nu l-a epuizat nici Hamlet,
Deşi l-a folosit de-ajuns,
Cred în puterea întrebării
Chiar dacă nu-i găsesc răspuns.

Ea mi-e religie în viaţă,
Cu ea termin, cu ea încep,
Eu , simplu cetăţean al lumii,
Măcar atât mai am: întreb.

Cu pumnii strânşi în faţa morţii
La fel copiii mi-i cultiv,
Ca neamul omenesc de-a pururi
Să fie interogativ.

05 Noiembrie 2010

     Isaia 64
1 „O! de ai despica cerurile, şi Te-ai pogorâ, s-ar topi munţii înaintea Ta,

2 ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ţi-ar cunoaşte atunci vrăjmaşii Numele, şi ar tremura neamurile înaintea Ta!
3 Când ai făcut minuni la care nu ne aşteptam, Te-ai pogorât, şi munţii s-au zguduit înaintea Ta,
4 cum niciodată nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se, şi cum nici n-a văzut vreodată ochiul aşa ceva: anume ca un alt dumnezeu în afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El.
5 Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mâniat, pentru că am păcătuit: vom suferi noi veşnic sau putem fi mântuiţi?
6 Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune Sunt ca o haină mânjită. Toţi Suntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.
7 Nu este nimeni care să cheme Numele Tău sau care să se trezească şi să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns Faţa Ta, şi ne laşi să pierim din pricina nelegiuirilor noastre.”
8 Dar, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi Suntem lutul, şi Tu olarul, care ne-ai întocmit: Suntem cu toţii lucrarea mânilor Tale.
9 Nu Te mânia prea mult, Doamne, şi nu-Ţi aduce aminte în veci de nelegiuire! Priveşte, deci, spre noi, căci toţi Suntem poporul Tău.
10 Cetăţile Tale cele sfinte Sunt pustii; Sionul este pustiu, Ierusalimul o pustietate!
11 Casa noastră cea Sfântă şi slăvită, în care părinţii noştri cântau laudele Tale, a ajuns pradă flacărilor, şi tot ce aveam mai scump a fost pustiit.
12 După toate acestea, Te vei opri Tu, Doamne? Vei tăcea Tu oare şi ne vei întrista nespus de mult?”

Ascultați și melodia : http://www.youtube.com/watch?v=tJI9_ARUrfE

Ştiai că..

• Lichidull din fructele proaspete de cocos pot înlocui plasma pentru sânge?  
• Nici-o bucată de hârtie nu poate fi împărţită în jumătate mai mult de şapte ori ?
•  Măgarul omoară anual mai mulţi oameni decât mor în accidente de avion?
•  Arzi mai multe calorii dormind decât atunci când te uiţi la TV?
•  Stejarul nu produce ghinde până la vârsta de cinzeci de ani sau chiar mai mult?
•  Regele de inimă Roşie este singurul rege care nu are mustaţă?
•  American Airlines a economisit 40.000$ în 1987 eliminând o masilina din fiecare salată servită la clasă 1 ? 
•  Merele, nu cofeină sunt mai eficiente să ne trezească dimineaţa?
•  Cele mai multe particule din casa dvs. sunt compuse din piele moartă?
•  Perlele se topesc în oţet?
•  Este posibil să faci o vacă să urce scările, dar nu să le şi coboare
•  Măcăitul unei raţe nu produce ecou şi nimeni nu ştie de ce.
  

Curăţirea aurului..

  "De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoieşte din zi în zi. Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă.Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd, sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd, sunt veşnice."   2 Corinteni 4:16-18
 
   Problemele de zi cu zi, şi întristările noastre, ne introduce într-un proces al aurului, desigur, aurul suntem noi, un aur murdar, care urmează a fi curăţit.
   Curăţirea aurului nu-i un proces simplu, şi nici de lungă durată, aurul nu devine curat, dacă nu trece prin foc. Iar mizeria nu dispare, dacă nu e arsă.
   Cu toţi înţelegem asta. "Aurul nu-i curat, dacă nu este încercat prin foc."
 Dar oare înţelegem focul?
   Focul trebuie să ardă aurul, pentru a-l curăţi, nu trebuie să fie un jar stins, ci un jar aprins, care să usture, să doară, şi.. dacă e nevoie să lase urme.
   Aurul, dragi mei, suntem noi, focul, e încercarea ta de acum.
 Te-ai întrebat de ce focul ustură?
   Când Dumnezeu vorbeşte în şoaptă noi, nu-l auzim. Când El ne arată, noi nu vedem. De aceea, dragi mei,   Dumnezeu foloseşte focul încercării,uneori, pentru a ne întoarce din căile noastre rele, şi face asta pentru că ne iubeşte.  
 Te-ai gândit de ce e focul în viaţă ta? Te-ai întrebat ce scop are focul tău?
 

30 de "Ion Popescu" au dat BAC-ul la Limba Romană

   Un caz mai puţin obişnuit s-a înregistrat la examenul de Bacalaureat din Piteşti, unde întreagă clasă s-a semnat "Ion Popescu"
   Chiar dacă profesorii au vrut să-i ajute pe elevi, arătându-le pe tablă formatul în care trebuie să fie prezentată foaia de examen, aceştia au luat totul ad literam şi, în loc să-şi treacă propriul nume în colţul paginii, au ales variantă oferită de profesor: Ion Popescu.
 
  Cu toate că acum pare amuzant, probabil că dacă unul dintre profesori n-ar fi sesizat la timp problema acum s-ar fi înregistrat un scandal de proporţii.
 


Sursa: www.antena1.ro

 P.S: Ăştia sunt viitorii ingineri de la Dacia..:))

Moartea, începutul vieţii

Asculta mai multe audio Muzica

   Cu toţi ne naştem, trăim, iar apoi murim. Prima moarte de om în lume, a fost atunci când Cain l-a omorât pe Abel, de atunci şi până în zilele noastre, oameni au trăit, iar la urmă au murit. Uni au trăit mult, iar la moartea lor s-a scris că au murit satu-i de zile (Avraam) alţi au murit devreme, iar alţi n-au gustat moartea (Enoh, Ilie) ci au fost răpiţi la cer, fără a vedea moartea. 

   Moartea, intelesa corect..
   Cu toţi ştim că omul este compus din două componente majore: trup şi suflet. Moartea se produce atunci când sufletul părăseşte trupul. Trupul este depus în pământ, de unde a venit, iar sufletul se duce la locul unde i-a fost pregătit.       
 "În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce." Geneza 3:19)
    Moartea nu este sfârşitul, defapt după moarte abia începe viaţa, iar viaţa este de două feluri: viaţă veşnică, adică cerul şi iad-ul ("..acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.")
   Noi oameni ne raportăm la moarte ca la ce va tragic, defapt este un lucru tragic, dar tragedia este pregătită de noi. 
   Tragedia este pentru cei ce i-au întors spatele lui Dumnezeu, n-au crezut pe Domnul Isus şi au ales să-şi trăiască viaţa în pofte şi plăceri.
   " Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata." Evrei 9:27
   Judecata va fi dreaptă, iar judecătorul va fi Mielul lui Dumnezeu, cel pe care l-am dat la moarte prin fărădelegile noastre, eu şi tu.