Doamne bunătatea Ta, îmi cuprinde inima

De ce ești Doamne atât de blând?

Când toți greșim atât de mult..

De ce iubești necontenit?

Când cu toți te-am prigonit..

De ce ai milă și-ndurare?

Când eu greșesc atât de tare..

De ce mă ierți atât de mult?

Când eu nu știu să fiu supus..

Ești atât de blând și bun

Ești puternic și Stăpân

Niciodată n-aș putea

Să descriu iubirea Ta

" ...Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru." Romani 6:23

Drumul e lung, am nevoie de Tine..

Prin suferință vei învinge..

De ce urâm noi suferința?

De ce-avem atât regret?

Căci ea aduce biruința,

Și fericirea-n veci de veci

De ce urâm noi întristarea?

De ce dorim doar să zâmbim?

Căci doar când vine întristarea

Putem noi fericiți să fim..

Pe pământ, tu drag prieten

Vei avea de suferit

Nu te va cruța-ntristarea

Dar, doar prin ea tu vei trăi.

Adu-ți aminte, dar, de Isus

De suferința Lui cea grea

El a răbdat durerea crucii

Și-atat de întristat era..

Și nu-l durea pironul care

Carnea toat-i sfâșia,

Ci doar păcatul omenirii

Și vina mea, și vina ta..

Iar dacă vrei să ai răbdare,

Tu, caută să fii smerit..

Iubirea Lui iți dă iertare

Și mântuirea ce-ai dorit..

Stăruiesc în aceași rugăciune..

O Doamne, mi-e rușine de cine am fost și sunt

De tot păcatul care, l-am agonisit mergând...

În pașii mei spre Tine, tot ce-am călcat e strâmb,

Și umilit, la Tine, aș vrea din nou să plâng..

E greu fără iubirea-Ți ce-atunci mi-ai dăruit,

Mă doare-atât de tare păcatul săvârșit..

Nu vreau nimic, o Doamne, decât să-mi daruiești

Iertare pe vecie.. și să m-ajuți să cresc

Aș vrea de-acum 'nainte să pot iubi ca Tin'

Sa știu să caut pacea și să aduc alin..

Căci fără Tine, Doamne, sunt un defăimător..

Dar când ești lângă mine, mă simt biruitor !

Frumosul Tău nume, ce e de trei ori sfânt,

Aș vrea să-l port cu mine, oriunde pe Pământ.

Și-nchei în umilință, cu capul aplecat,

Căci ești atât de mare și eu atât de slab..

Amin !

Să fii iubit, dar să iubești..

Iubirea este focul sfânt

Iar flacăra ei, nu moare..

Iubirea este-al vieții cânt

Ce se înalță-n sărbătoare.

Nu poți iubi fără să suferi,

Nu poți trăi făr' a iubi.

Și din iubire se pot naște

Dulci și calde bucurii..

Iubirea-i tot ce-n viață cauți

Te lupți și speri să fii iubit

Dar dragostea adevărată,

Eu doar in Tine am găsit

....

Ce-aș fi fără Tine ?

Trec printr-o perioadă de șlefuire, și.. toate parcă merg rău.. La început am cărtit, am încercat să rabufnesc, să mă supăr, dar.. bunătatea Domnului m-a îndemnat la pocăință.
Aș vrea să vă împărtășesc doar câteva gânduri din ceea ce Domnul mi-a descoprit mie, atunci când m-a trecut prin încercare.

Puterea Ta o Doamne,
Mi-ai dat-o îndeajuns,
Să pot purta cu mine
O cruce ce-am de dus

În nemărginita-ți milă,
Tu mi-ai fost ajutor,
Mi-ai dat putere Doamne,
Să fiu biruitor..

Și bunătatea-ți mare,
Iubirea far' hotar,
Mă cheamă și pe mine,
Să merg smerit în Har..

Nu sunt nimic în lume
Dar Tu ești Dumnezeu,
Îți mulțumesc Părinte,
Că ești și Tatăl meu !!

Te am pe Tine-n lume,
Și-mi este îndeajuns..
Mereu să fiu cu tine,
Și să m-aplec supus..

Am primit foarte multe cuvinte frumoase de la Domnul, prin aceste încercări, mi-e greu să vi le reproduc, pentru ca atunci când El vorbește, n-avem cuvinte ca să reproducem.. Este un mare Har sa-L avem pe Hristos lângă noi, nu-i alin mai mare ca mâna Lui peste tine, în orice moment!!
Vă îndemn să stati tari în credință, când vine încercarea, pentru că doar atunci, se va împlini făgăduința din Romani 8:28 "De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.."

Închei cu alte 4 versuri..

Slăvire și mărire
Din inimă îți cânt,
Căci m-ai scăpat de moarte,
Prin Sângele Tău Sfânt .

Amin !!

P.S: Ascultați și melodia de pe fundal în timp ce citiți. Fiți binecuvântați !

Mi-e dor, mi-e dor de Tine, Tată Sfânt

Când m-ai chemat din lume, Doamne
Nu eram nimic, eram pierdut.
Nu știam ce vrei cu mine,
Dar m-ai iubit, si te-am crezut.

Tu mi-ai spus ca am valoare
Când cei din jur ma prigoneau
La tine Doamne, am scăpare,
Eu lângă Tine vreau să stau.

Mi-ai dat atâtea daruri scumpe
Mi-ai spus ca ma iubesti necontenit
Dar le-am pierdut pe drum pe toate
Iar acum plâng, și-s prăbușit..

Mă întorc acasă, Tată Bun
Căci sunt frânt de-al meu păcat
Eu doar alaturea de Tine,
Pot să am, tot ce mi-ai dat !

Și vreau ca să rămân de-a pururi
Alături de Cel ce m-a iubit,
Și veșnic Tie șă-Ți cânt laudă.
Căci m-ai iertat și m-ai iubit..

Amin !

Călătorind în pustie (partea I)

De mult am vrut să scriu un articol despre "pustie" și.. îmi doresc să exprim pe cât posibil pustiul de care cu toți o sa avem parte, unii mai devreme alții mai tarziu. Iar acum, cred că Domnul îmi pregătește și mie un timp în care să experimentez momentele în care El vrea să mă slefuiască, în "pustie" .
Pustia, în Vechiul Testament ne este prezentată, ca un mijloc de pedepsire pentru poporul Israel, atunci când acesta pacatuia, sau se închina dumnezeilor străini. Din pricina necredintei lor, poporul a mai petrecut incă 40 de ani în pustie, în drumul lor spre Canaan. Atunci Domnul a curățit poporul de toți oamenii care nu credeau pe Dumnezeu pe cuvânt.

Înainte de a intra în slujire, trebuie să treci prin pustie !!!

   Moise a stat 40 de ani în pustie, înainte să intre in slujba la care l-a Domnul !
   Domnul Isus a stat 40 de zile în pustie, acolo unde a fost ispitit în toate felurile de Satan, înainte de a-și începe lucrarea mântuitoare pentru omenire !

  Deci, dragilor, Domnul ne cheamă pe toți la slujire, și doreste ca toți să fim înrolați în lucrarea Sa de vestire a lui Isus Hristos.

  Pentru a fi pregătit pentru slujire, trebuie să treci întăi prin pustie. Pustia este momentul în care Dumnezeu te încearca, te zdrobeste poate.. Pustia este momentul în care simți că nimic nu mai merge, simți că totul nu mai are sens.

   Pustia este necesară creștinului, este locul unde Dumnezeu șlefuiește caracterul. Pustia poate aduce cele mai dureroase clipe, pustia te poate desparți de persoane dragi, pustia te poate face sa pierzi tot ce ai agonisit până acum.

Dar pustia întodeauna te va aduce mai aproape de Dumnezeu !!

   Chiar dacă treci prin pustie în momentul acesta, să știi că Domnul te aduce aici pentru ca El vrea să te șlefuiască, și să mai știi că perioada pe care o petreci în pustie nu durează o veșnicie, ci tot Domnul a pregătit și mijlocul prin care să ieși din ea.

   Vreau să te încurajez să spui precum Habacu: "..Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri,  eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!" Habacuc 3:17-18

   Domnul a creat și "pustia" și "locul larg", așa că.. dacă vrei să vezi soarele de după nori, trebuie să aștepți să treacă "pustia" !!

   Dumnezeu să vă binecuvânteze !!

Cangrena care apasă..

Nimeni din lumea pământească,

Nimeni din cei de-aici de jos

Nimeni din toţi ce-mi stau in faţă

Nimeni, nu-mi ştie al meu rost.

Nu pot să fac nimic în lume
Ce-adun aici, e tot pierdut.

Ce lupt aici, pe-a noastră glie,

E în zadar şi fără rost.

Nu am adus nimic cu mine,

Nici n-am agonisit ceva.

Decât cruda-mi tiranie,
Decât urat, cangrena mea..

Cangrena limbi ce-a urâte,
Cangrena, plină de amar,
Cangrena, plină de pacate,
Cangrena omului hoinar..

Sunt parbusit în neputinţă,
Nu stiu s-arat nimic frumos,

Vreau doar în cruda-mi suferinţă

Să fiu urmaş al lui Hristos.

El a murit pe lemnul rece
Plătind cu sânge vina mea,
Şi îmi doresc s-aduc la cruce
Cangrena mea, cangrena mea..

Îţi mulţumesc Părinte Scump
Ca ai trimis pe Fiul Tău.. !

Amin !

Rugăciunea de seară..

Vin 'naintea Ta, Isuse scump
Vin să-ți cer iertare
Lasă din sângele Tău
Să-mi dea pace și vindecare

Vin cu al meu păcat,
Vin împovărat..
Te rog din inima, Isuse !
Să-mi dai iertare și eliberare

Te rog ca să rămâi cu mine
Te rog ajută-mi să-ți slujesc
Să pot să fiu un fiu ceresc
Sa mă jertfesc, și să iubesc..

Nu mi-e teama de un "mâine"
Când sunt cu Tine izbutesc,
Și chiar de-ar fi sa pier din lume
Eu vreau cu Tine să pașesc

Hineni (Iată-mă)

"Cine sunt eu, Doamne?
Nu sunt decât țărână și glie framântată,
O pulbere inertă, dar magic transformată,
O mână de țărână cu o comoară-n ea,
În care, Domnul Slavei, și-a pus amprenta Sa.."
                                                      Valentin Popovici

    Aș vrea să ne uităm la o expresie, care în ebraică se traduce prin "Hineni", adică Iată-mă .
(Iată-mă sunt la dispoziția Ta..)
   "După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: „Avraame!” „Iată-mă!”, a răspuns el.." Geneza 22:1
   Avraam este în toi de noapte, nu știe ce vrea Domnul, nu știe de ce-l cheamă, habar nu are ce-i spune, dar Domnul l-a chemat și el răspunde : Hineni ! (Iată-mă, sunt la dispoziția Ta..)
   Suntem copii lui Avraam, să-i urmăm credința și felul cum răspunde el la chemarea lui Dumnezeu.  (Avraamee.. ! - Iată-mă !)
   Ce onoare să auzi că Dumnezeu te cheamă, un Dumnezeu care e necuprins de timp și spațiu, e fără măsură, cel Sfânt, îi pasă de unul ca mine, îi pasă de unul ca tine, știe durerea prin care treci știe necazul prin și ne strigă: Avraame ? Alex ? Gabi...? Daniela..? Cornele..? Marcele..? Ne strigă pe fiecare pe nume..
   Psalmistul spune că El număra stelele și niciuna nu lipsește. Materia este atât de ascultătoare,când le cheamă Domnul, ele răspund: Hineni !! (Iată-ne, suntem aici la dispoziția Ta !)
   La oameni Domnul strigă și așteaptă de la noi : Hineni ! (Iată-ne!)

   Un alt om al lui Dumnezeu, Moise

Rugăciunea de seară

Cine sunt ?
"..Nu sunt nimic în lume-asta, un lucrător pe-acest Pământ, chemat să lupt în greul luptei, s-arăt ce pot să-ndur.
Nu sunt nimic în lumea-ntreaga, un călator pe-acest Pământ, chemat să merg prin încercări, s-arat că merg ca și Isus.
Nu sunt nimic în lumea-toata, o trestie pusă la pământ, un chip de lut mi-ai dat ca față, un lut ce s-a tocit demult..
Nu sunt nimic, dar Tu ești totul! Tu-mi poți da strălucirea Ta, eu un pribeag ce-odtată-n lume chemam, strigând, puterea Ta..
Mă lupt în lume, ma lupt cu-atâtea greutăți, nu știu s-arăt ce-ai pus în mine, nu știu să fiu cum Tu ai fost..
Doresc prin viata-mi toată, s-alerg tot mai aproape de Tin'. Sa mă împingi tot mai în față, să fiu mereu, mereu, ca Tine..
Doresc s-arăt privirea-Ți blândă, să știe lumea că-s creștin, prin vocea-mi calda, să alin inimi, să te arât doar pe Tin'..
Mi-e dor de Tine, Tata Sfânt, mi-e așa de dor să-mi spui ceva..."

 
 
                                                                                                                      Miercuri 02 Februarie 2011

Măreț Stăpânitor

 ..Privirea când mi-o-nalț și văd minunea :
Mulțimea astrelor ce-alerg spre cer,
Mărețul Soare, cât și blânda Lună,
Plutind ca mingi de aur prin etern..

Ajunul Crăciunului

Să fim și noi precum steaua din Betleem..

   Ce glorie măreață a avut Domnul Isus și în starea de umilință din iesle! Născut din părinți umili, născut într-un staul de vite, dar astrele cerești se pun în mișcare ! Înțelepții lumii încep să-L caute ! Puternicii lumii încep să treumre ! Nimenu nu rămâne indiferent la nașterea lui Isus. Tulburare si frică sau bucurie și pace, iată alternativa pe care o oferă Isus de fiecare dată când le iese oamenilor în cale !

   O stea răsare pe cer să le spună oamenilor despre Isus. Datoria de a-L vesti pe Isus este a noastră. Dacă nu o facem, o fac stelele. Tot asa cum în altă parte citim că dacă noi nu strigăm, vor striga pietrele. Natura întreagă îl vestește pe Dumnezeu, dar El vrea ca lucrul acesta să-l facem mai întăi noi. Dacă noi vom conduce oameni la Isus, așa cum a făcut steaua, atunci vom căpăta și noi strălucirea acelei stele: "Cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele!"(Daniel 12:3)

   Steaua a putut să-i conducă pe magi la Isus, deoarece ea era a lui Isus (I-am văzut steaua..). Degeaba te străduiești să le spui altora despre Isus, degeaba încerci să-i conduci pe alții la Isus, dacă tu însuți nu ești al Lui. Dar dacă tu ești dăruit Lui totalmente, dacă trupul tău este trupul Lui, dacă mintea ta este gândirea Lui, Oameni îl vor recunoaște imediat pe Isus în tine ! Odată ucenicii I-au cerut lui Isus să li-L arate pe Tatăl, pe Dumnezeu. Și Isus răspuns simplu: "Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Dumnezeu"(cf. Ioan 14:9). Poți tu să spui tot atât de simplu astâzi, când atâția sunt dornici să-L vadă pe Isus : "Cine mă vede pe mine îl vede pe Isus?" Strălucește Isus in tine așa fel încât să se poată spune desăre tine că tu ești lumina lumii? Căci, dacă Isus a spus odată:"Eu sunt lumina lumii"(Ioan 8:12) tot El ne-a spus urmașilor Săi "Voi sunteți lumina lumii" (Matei 5:14). Da, acestea sunt cuvinte înspăimântător de mari, dar Isus așteaptă de la tine nici mai mult nici mai puțin decât tu să fii El, adică să poți spune cu Pavel : "Nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine" (Galateni 2:20)

   Steaua i-a condus pe magi la Isus. Este singurul lucru care ni se spunea despre ea. Nu știm ce culoare, nici ce marime sau ce formă avea. Atenția nu ne este înd

Paradoxul vremurilor noastre

• Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem:clădiri mai mari, dar suflete mai mici;autostrazi mai largi, dar minți mai înguste.
• Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin;cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin.
• Avem case mai mari, dar familii mai mici,
• Avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp;avem mai multe funcții, dar mai puțină minte, mai multe cunoștințe, dar mai puțină judecată; mai mulți experți și totuși mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puțină sănătate.
• Bem prea mult, fumăm prea mult,
• Cheltuim prea nesăbuit,
• Râdem prea putin,
• Conducem prea repede,
• Ne enervăm prea tare,Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obosiți,
• Citim prea puțin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugăm prea rar.
• Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
• Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
• Am învățăt cum să ne câstigăm existență, dar nu cum să ne facem o viață,
• Am adăugat ani vieții și nu viață anilor.
• Am ajuns până la lună și înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversam strada să facem cunostință cu un vecin.
• Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior.
• Am facut lucruri mai mari, dar nu și mai bune.
  

Romani 12:12

Căldura emanată de suflet..

  Hei dragi mei, a venit iarna !! "Uhuu!" pentru marea majoritate a lumii și  doar "Uhh..." pentru cei ca mine, care iubesc mai mult vara.
  Desigur, mă bucur și eu de iarnă, ma bucur de Sărbătorile ce urmează a veni, mă bucur de tot ceea ce îmi dă Domnul...
  Pentru că iarna este un anotimp friguros, as vrea să vorbesc despre căldură. Nu vă gândiți că am inventat un nou sistem de încalzire, sau vrea energie neconvenționala, vreau doar să vorbesc despre căldura sufletească.
  Poate presat de o săptămână în care am falimentat din multe puncte de vedere, am în mine o "iarnă", o lipsă a caldurii sufletești. Mi-aș dori foarte mult să fiu încurajarea de care cei din jurul meu au nevoie. Căldură ce topește zăpada adunată în viețile prietenilor mei.

"Ești Izvorul vieții mele

Soarele din înălțimi

Ma-ncălzești in clipe grele

Îmi dai putere când sunt obosit"

  Să ne ajute Domnul să emanăm căldura dragostei Lui, pentru ca cei ce sunt reci să se incălzească..

Nu te-ndoi ci crede..

Nu te-ndoi ci crede că după orice nor
E-un soare și mai dulce, și mai strălucitor.

Nu norul este veșnic ci soarele-i acel
Ce-nvinge și rămâne stăpân în urmă el:/

Nu te uita la tine că ești așa de slab,
Nici la vrăjmașul care te-ar nimici degrab.

Nu te uita la ziduri, la porþile de fier,
La ura ce scrâșnește, ci uită-te la cer

Nu te-ndoi ci crede că dincolo de tot
Veghează Dumnezeul Puternic, Savaot;

Că nici un păr nu-ți cade, că nici o lipsă nu-i,
Că nu-i nici o-ncercare decât prin voia Lui.

Și dacă crezi puternic nimica nu-i spre rău
Ci totul se va-ntoarce spre-un și mai bine-al Tău.

Nu te-ndoi ci crede că-n ceasul cel mai greu,
Clipită de clipită veghează Dumnezeu.

Dacă ai rămas cu ceva, nu contează că ai picat examenul..

  Sunt elev și mă confrunt cu examenele, tezele, lucrările, extemporalele, etc. de la scoală. Cu siguranță ca mine sunt majoritatea. Întodeauna m-a interesat sa iau notă mare, iar de puține ori, m-a interesat, ce a ramas învățat din capitolul din care am primit examenul..

  Acum, dragilor, nu vreau să vorbesc despre examenele școlare, ci aș vrea să vorbesc despre examenele vieții, examene ce vin neanunțate..

  Stând de vorbă cu un prieten, ce-mi povestea cum a picat un examen la facultate, m-a surprins atitudinea lui, el nefiind supărat sau dezamăgit, deoarce poate să învețe până în toamnă, iar totodată va rămâne cu ceva învățătura. 
  Totodată am înțeles că nu contează prea mult examenul dacă l-ai luat sau ai picat. Contează cu ce ai rămas după examen, dacă ai învățat ceva.
  Se spune că experiența este cel mai prost învățător. Ea ne dă mai întăi examenele, iar apoi după examen ne dă și lecțiile examenului.

  Dragilor, aș vrea să ne uităm la examenele vieții de zi cu zi, la momentele de răscruce ale vieții. Examenul vine, nu însemnă că toți îl vor accede, nu înseamna că toți vor învăța ceva din el și nu înseamnă nici macar ca cei ce au trecut cu bine peste el, au știut ce să facă.

  Închei spunandu-vă : "Tot ce începeți, duceți la bun sfărșit"
  Iar dacă începutul nu a fost prea grozav, să nu uitați ca Dumnezeu nu disprețuiește începuturile slabe, rugați pe Domnul să vă dea putere ca în orice examen al vieții să treceți biruitori alaturi de El.