Întuneric

Târzie noapte iară,
'Ntuneric peste tot !
Aștepți să vină ziua să te trezești din somn..

Aștepți cu nerăbdare
Să treacă negrul crunt.
Așteți să vină ziua, să nu fii la pământ..

Tu stai în întuneric
Și parcă-i tot mai greu
Să vezi cum vine ziua și în culcușul tău..

Târzie noapte iară,
Iar negrul e mai greu,
Nici-o lumină-n zare, doar negru vezi mereu..

Aștepți să vezi lumina
Dar nu o poți găsi.
Căci ziua e departe, iar cerul nu-i senin..

Te prbusești în tină
Dorind din răsputeri,
Să fie iar lumină, iar tu să nu mai pieri !

O singură lumină
Te poate ridica
E doar Isus Hristosul și strălucirea Sa

Amin !

"..Simplicity is the ultimate sophistication.” - Leonardo da Vinci

Nevoia de “Ane” și “Samueli”

Trăim vremuri în care vrem Samueli ca răspuns la rugăciune, dar ne rugăm puțin și fără lacrimi. Nu mai luăm hotărâri înaintea Domnului pentru că hotărârile adevărate costă. Nu ne mai vărsăm sufletul înaintea Lui ca nu cumva Eli din adunare să ne judece greșit. Nu prea mai avem fețe schimbate când ne ridicăm de pe genunchi pentru că am stat acolo poate de formă, uneori.

Avem prea puține Ane în adunări. Și pe cele pe care le avem le judecăm că prea zic “Amin” sau “Aleluia”. Că prea plâng la rugăciune și că prea se roagă cu foc. Că prea își doresc Samueli pe care să îi inchine Domnului. Uităm ca Penina nu a dus nici un Samuel la Templu, ci doar Ana!

Și Samuelii se răresc pe zi ce trece. Le dăm copiilor telefoane de mici, laptopuri când sunt deja la ciclul primar dar nu le mai cumpărăm “Biblia povestită copiilor”. Sau dacă le-o cumpărăm, uităm să le-o citim zilnic. Uneori nu îi ducem la Templu de frică ca nu cumva un Eli să se lege de ei. Le facem rost de haine dar nu de biserică, ca Ana, ci ca să fie mai prezentabili la grădiniță și la școală.

Samuelii de azi când recită o poezie în față provoacă râsete coriștilor dacă se încurcă la vreun vers. Samuelii de azi, învățați de Ana să cânte o cântare în față, sunt tratați cu ironie dacă falsează. Samuelii de azi, dacă știu prea multe versete la grupa de copii sunt priviți ciudat de către cei care știu bine personajele din desene animate…

Mi-e dor de Samueli. Copiii care să mai audă vocea lui Dumnezeu de mici. Da, copiii de azi care să fie mijlocitorii de mâine. Nu se vor pricepe poate să fie stilați, să impresioneze la vreun solo dar se vor pricepe să aducă jertfe așa cum cere Biblia, cu smerenie și ascultare. Să meargă în Chiriat-Iearim la cei cu inima împărțită și fără lacrimi în ochi și să le zică că au mers 20 de ani degeaba la biserică. Să le zică că poți avea chivotul în Templu și să ajungi in iad dacă nu te pocăiești. E nevoie de Samueli care să ducă poporul la Mițpa pentru a mai pune pietre de aducere aminte (nu când e gata vila sau când e cumpărată o mașina nouă ci când se văd roadele unei umblări cu Dumnezeu).

Dacă aveți Ane în adunare, prețuiți-le. Dacă le vedeți zăbovind în rugăciune când alții stau cu ochii deschiși, nu le judecați. Nu! Pentru că vor intra într-o zi cu un Samuel în brațe din care nu își vor dori să facă un avocat sau doctor în primul rând, ci un copil de Dumnezeu.

Și mare va fi ziua când Samuel va veni în fugă la vreun Eli și îi va spune de o voce pe care a auzit-o. Apoi, undeva în noapte, o rugă sinceră va zgudui văzduhul: “Vorbește Doamne, că robul tău ascultă”!

  Și VOCEA aceea, fiți siguri, va vorbi!

Sursa: Resursecreștine

✓ Verificat : Oamenii lui Dumnezeu sunt minunați..

Da, astăzi am putut să experimentez din nou frumusețea lăsată de Dumnezeu în noi, oamenii. Mergând în drum spre Satu Nou (locul unde Dumnezeu ne-a rânduit să-L slujim) și ascultând predici ale fratelui Richard Wurbrand, am realizat ce oameni minunați are Dumnezeu. Odată ajunși la Satu Nou, a trebuit să mă duc să aduc alte 4 persoane din Magazia (o localitate aflată la 20 km de Satu Nou). Printre persoanele care le-am adus, a fost si fratele meu scump, Pavăl Ciripan (faceți click pe nume), un bătrănel de 97 ani, o persoană deosebită prin care Dumnezeu mi-a vorbit personal în multe feluri.
Când am ajuns acolo, fratele mă aștepta de la ora 5, pregătit să vină la Casa Domnului, pentru a lua Cina având pe chip o bucurie greu de descris în cuvinte, o bucurie pe care aș vrea și eu să o am. După ce am ajuns, iar programul s-a terminat, am avut deosebita plăcere să-l duc înapoi acasă, împreună cu soția dânsului (87 ani).
La sfârșit, după ce am ajuns acasă, cu ochii în lacrimi de bucurie mi-a mulțumit pentru că l-am adus acolo unde se cheamă numele lui Dumnezeu și m-a sărutat, exact cum spune Pavel în epistolele sale, m-a sărutat cu o sărutare sfântă..

Am selectat câteva întrebări puse fratelui dintr-un articol despre el, al unui ziar local .
Care credeţi că este secretul longetivităţii dumneavoastră?
Nu m-am supărat pe nimeni, acesta este secretul meu. Dacă ştiam pe cineva potrivnic, duşman sau chiar dacă mă bătea, eu nu puteam să mă supăr. 

Ce-i place?
Îi place să citească şi să interpreteze textele din Evanghelie. Numai în ultimele nouă luni a citit 19 cărţi. „Citesc foarte mult pentru că ochii şi urechile mi-s bune“, spune Pavăl Ciripan. La 95 de ani i-ar plăcea să mai predea încă un curs de croitorie. 

Am simțit bucuria de avea un om minunat lângă mine, un om care a știut să râmană lângă Dumnezeu, chiar dacă a trebuit să facă închisoare pentru asta. Un om a cărui exemplu de credință aș vrea să-l urmez și eu.

"..Îți mulțumesc Doamne pentru o zi în care ți-ai arătat din nou dragostea pentru mine !
Te iubesc, Părinte !"

 "Călătorind împreună cu Dumnezeu" (M.A)

O încurajare..

"..Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine: ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei. Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale. Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea! Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sunt veşnice. Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne! Domnul este bun şi drept: de aceea arată El păcătoşilor calea."  Psalmul 25:3-8

Tu plângi ?

Tu plângi? - dar mergi la alții..
Și vezi ce-ndura ei,
Și iți va fi rușine
C-ai plâns fără temei.

Ești trist? - dar ia aminte
Al altora amar
Și-ti vei vedea povara
Pe lânga-a lor, un har.

Cârtești? - dar mai degraba
Nu tremuri ce-ar putea
Să vină peste tine
Din chiar cârtirea ta?

Ci 'nalță mulțumire
Spre ceruri ne-ncetat
Că nu ți-a dat mai grabnic
Precum ai meritat.

Și laudă-L pe Domnul
De toate-a Lui lucrări - 
C-atuncea vezi în toate
Doar binecuvântări.


Traian Dorz