Paradoxul vremurilor noastre

• Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem:clădiri mai mari, dar suflete mai mici;autostrazi mai largi, dar minți mai înguste.
• Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin;cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin.
• Avem case mai mari, dar familii mai mici,
• Avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp;avem mai multe funcții, dar mai puțină minte, mai multe cunoștințe, dar mai puțină judecată; mai mulți experți și totuși mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puțină sănătate.
• Bem prea mult, fumăm prea mult,
• Cheltuim prea nesăbuit,
• Râdem prea putin,
• Conducem prea repede,
• Ne enervăm prea tare,Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obosiți,
• Citim prea puțin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugăm prea rar.
• Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
• Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
• Am învățăt cum să ne câstigăm existență, dar nu cum să ne facem o viață,
• Am adăugat ani vieții și nu viață anilor.
• Am ajuns până la lună și înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversam strada să facem cunostință cu un vecin.
• Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior.
• Am facut lucruri mai mari, dar nu și mai bune.
  

Romani 12:12

Căldura emanată de suflet..

  Hei dragi mei, a venit iarna !! "Uhuu!" pentru marea majoritate a lumii și  doar "Uhh..." pentru cei ca mine, care iubesc mai mult vara.
  Desigur, mă bucur și eu de iarnă, ma bucur de Sărbătorile ce urmează a veni, mă bucur de tot ceea ce îmi dă Domnul...
  Pentru că iarna este un anotimp friguros, as vrea să vorbesc despre căldură. Nu vă gândiți că am inventat un nou sistem de încalzire, sau vrea energie neconvenționala, vreau doar să vorbesc despre căldura sufletească.
  Poate presat de o săptămână în care am falimentat din multe puncte de vedere, am în mine o "iarnă", o lipsă a caldurii sufletești. Mi-aș dori foarte mult să fiu încurajarea de care cei din jurul meu au nevoie. Căldură ce topește zăpada adunată în viețile prietenilor mei.

"Ești Izvorul vieții mele

Soarele din înălțimi

Ma-ncălzești in clipe grele

Îmi dai putere când sunt obosit"

  Să ne ajute Domnul să emanăm căldura dragostei Lui, pentru ca cei ce sunt reci să se incălzească..

Nu te-ndoi ci crede..

Nu te-ndoi ci crede că după orice nor
E-un soare și mai dulce, și mai strălucitor.

Nu norul este veșnic ci soarele-i acel
Ce-nvinge și rămâne stăpân în urmă el:/

Nu te uita la tine că ești așa de slab,
Nici la vrăjmașul care te-ar nimici degrab.

Nu te uita la ziduri, la porþile de fier,
La ura ce scrâșnește, ci uită-te la cer

Nu te-ndoi ci crede că dincolo de tot
Veghează Dumnezeul Puternic, Savaot;

Că nici un păr nu-ți cade, că nici o lipsă nu-i,
Că nu-i nici o-ncercare decât prin voia Lui.

Și dacă crezi puternic nimica nu-i spre rău
Ci totul se va-ntoarce spre-un și mai bine-al Tău.

Nu te-ndoi ci crede că-n ceasul cel mai greu,
Clipită de clipită veghează Dumnezeu.

Dacă ai rămas cu ceva, nu contează că ai picat examenul..

  Sunt elev și mă confrunt cu examenele, tezele, lucrările, extemporalele, etc. de la scoală. Cu siguranță ca mine sunt majoritatea. Întodeauna m-a interesat sa iau notă mare, iar de puține ori, m-a interesat, ce a ramas învățat din capitolul din care am primit examenul..

  Acum, dragilor, nu vreau să vorbesc despre examenele școlare, ci aș vrea să vorbesc despre examenele vieții, examene ce vin neanunțate..

  Stând de vorbă cu un prieten, ce-mi povestea cum a picat un examen la facultate, m-a surprins atitudinea lui, el nefiind supărat sau dezamăgit, deoarce poate să învețe până în toamnă, iar totodată va rămâne cu ceva învățătura. 
  Totodată am înțeles că nu contează prea mult examenul dacă l-ai luat sau ai picat. Contează cu ce ai rămas după examen, dacă ai învățat ceva.
  Se spune că experiența este cel mai prost învățător. Ea ne dă mai întăi examenele, iar apoi după examen ne dă și lecțiile examenului.

  Dragilor, aș vrea să ne uităm la examenele vieții de zi cu zi, la momentele de răscruce ale vieții. Examenul vine, nu însemnă că toți îl vor accede, nu înseamna că toți vor învăța ceva din el și nu înseamnă nici macar ca cei ce au trecut cu bine peste el, au știut ce să facă.

  Închei spunandu-vă : "Tot ce începeți, duceți la bun sfărșit"
  Iar dacă începutul nu a fost prea grozav, să nu uitați ca Dumnezeu nu disprețuiește începuturile slabe, rugați pe Domnul să vă dea putere ca în orice examen al vieții să treceți biruitori alaturi de El.

Pilda bogatului nemilostiv..

Luca 16:19-31 - "Pilda bogatului nemilostiv"

19.Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

20.La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.
21.Şi dorea mult să se sature cu fărâmiturile, care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.
22.Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.

Păreri ale cititorilor..

"De vorbă cu cititorii.."

   Stănd și gândindu-mă la ce aș putea publica, mi-a venit ideea să discut cu cei care citesc ceea ce public. Ca urmare am decis sa fac acest articol cu păreri și sugestii despre "blog-ul lui Marc" cum se spune.
   
"Consider blog-ul tău unul complex...dacă-l pot numi așa...deoarece conține multe lucruri interesante, dar ceea ce contează mai mult este felul în care abordezi latura spirituală..
De multe ori am fost încurajată, m-am simțit ridicată, și mi-a dat de gândit multe...
Aș vrea ca pe viitor să continui în felul asta... și de ce nu? poate să postezi mai des,aa...și o chestie interesantă, e playlist-ul, dacă vrei, ar fi frumos să adaugi mai multe melodii" spune Daniela T.
Mulțumesc Daniela, mulțumesc si de sugestie. Chiar aveam de gând să schimb aspectul și implicit playlist-ul, adăugând si mai multă muzică.

 "Dintr-o inima care bate în același ritm cu inimă de Tată a lui Dumnezeu, răsar aceste cuvinte profunde, gânduri sincere, scrise cu pasiune pentru părtașia cu acei ce se numesc fii ai lui Dumnezeu și sfaturi pline de cercetare care, odata citite, imi umplu de bucurie și zâmbet sufletul, punând în mine sete de Cuvantul Acelui ce ne-a creat și rămânand copleșită de dragostea frațească pe care numai El o poate sădi între copiii Săi!

Domnul să te călăuzească în contiunuare și prin tot ceea ce scrii, să unească inimi ce își înalță împreună privirile spre cer!" spune Lavinia Fedor
Mulțumesc Lavinia, mulțumesc de încurajari. Mă bucur că îți pot fii de ajutor, asta este si scopul blog-ului meu, să fiu sprijin pentru cei ce citesc cum și eu am fost sprijinit si încurajat atunci când mi-a fost greu.

R.I.P Adrian Păunescu

Dreptul la întrebare

Din toate drepturile lumii
Pe unul singur nu-l cedez,
E strategia mea intimă
Şi este singurul meu crez.

Nu-l dau chiar dacă vin la mine
Toate statuile călări,
E dreptul meu la îndoială
Şi de a pune întrebări.

Nu l-a epuizat nici Hamlet,
Deşi l-a folosit de-ajuns,
Cred în puterea întrebării
Chiar dacă nu-i găsesc răspuns.

Ea mi-e religie în viaţă,
Cu ea termin, cu ea încep,
Eu , simplu cetăţean al lumii,
Măcar atât mai am: întreb.

Cu pumnii strânşi în faţa morţii
La fel copiii mi-i cultiv,
Ca neamul omenesc de-a pururi
Să fie interogativ.

05 Noiembrie 2010

     Isaia 64
1 „O! de ai despica cerurile, şi Te-ai pogorâ, s-ar topi munţii înaintea Ta,

2 ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ţi-ar cunoaşte atunci vrăjmaşii Numele, şi ar tremura neamurile înaintea Ta!
3 Când ai făcut minuni la care nu ne aşteptam, Te-ai pogorât, şi munţii s-au zguduit înaintea Ta,
4 cum niciodată nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se, şi cum nici n-a văzut vreodată ochiul aşa ceva: anume ca un alt dumnezeu în afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El.
5 Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mâniat, pentru că am păcătuit: vom suferi noi veşnic sau putem fi mântuiţi?
6 Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune Sunt ca o haină mânjită. Toţi Suntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.
7 Nu este nimeni care să cheme Numele Tău sau care să se trezească şi să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns Faţa Ta, şi ne laşi să pierim din pricina nelegiuirilor noastre.”
8 Dar, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi Suntem lutul, şi Tu olarul, care ne-ai întocmit: Suntem cu toţii lucrarea mânilor Tale.
9 Nu Te mânia prea mult, Doamne, şi nu-Ţi aduce aminte în veci de nelegiuire! Priveşte, deci, spre noi, căci toţi Suntem poporul Tău.
10 Cetăţile Tale cele sfinte Sunt pustii; Sionul este pustiu, Ierusalimul o pustietate!
11 Casa noastră cea Sfântă şi slăvită, în care părinţii noştri cântau laudele Tale, a ajuns pradă flacărilor, şi tot ce aveam mai scump a fost pustiit.
12 După toate acestea, Te vei opri Tu, Doamne? Vei tăcea Tu oare şi ne vei întrista nespus de mult?”

Ascultați și melodia : http://www.youtube.com/watch?v=tJI9_ARUrfE