"Şi din pricina înmulţirii fărădelegi, dragostea celor mai mulţi se va răci." Matei 24:12
Aşteptăm cu toţi sărbătoarea naşterii Domnului şi în momentele acelea ne aducem aminte de iubirea ce ne-a fost arătata prin Isus Hristos, încercăm să ne schimbăm fata posomorâtă din tot parcursul anului, cu cea "veselă de Crăciun", sau cum sunem noi, romăni : "de Crăciun fi mai bun". Desigur acele momente sunt magice şi provoacă fericire, dar oare de ce suntem aşa la Crăciun ?
Aşa cum spune Domnul Isus (Matei 24:12) dragostea multora s-a răcit, te uiţi în urmă şi vezi că ce ai iertat anul trecut, anul acesta nu mai poţi îngădui, desigur ai crescut, eşti altceva, ai demnitate.
În jurul nostru sunt oameni ce mor de foame, copii care plâng după afecţiune, iar noi, unde ne găsim ?
Domnul ne-a chemat la o mântuire aşa mare şi nu numai pe tine, sau pe mine, ci şi pe semenul tău, cum poţi tu să trăiesti o veşnicie cu el, dacă nu-l poţi ierta acum ?
Dacă Dumnezeu ar proceda cum procedăm noi cu semenul nostru ? Oare cum ar fi acum ?
Dumnezeu ne iubeşte şi nu ne dă ceeia ce merităm, ci ne dă totul după dragstea Lui.
"Dragostea este îndelung răbdătoare, este plina de bunătate: dragostea nu piymuieşteşte ; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mîndrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură în adevăr, acoperă totul, crede totul, nadăjduieşte totul, suferă totul ." 1 Corinteni 13:4-7
Doamne, iartă-ne, aprinde în noi focul dragoste dintâi, nu lăsa ce cel rău să ne facă "tirani". Ai milă Doamne de noi, Amin !
