- Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem:clădiri mai mari, dar suflete mai mici;autostrazi mai largi, dar minți mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin;cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp;avem mai multe funcții, dar mai puțină minte, mai multe cunoștințe, dar mai puțină judecată; mai mulți experți și totuși mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puțină sănătate.
Bem prea mult, fumăm prea mult,
Cheltuim prea nesăbuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervăm prea tare,Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obosiți,
Citim prea puțin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugăm prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învățăt cum să ne câstigăm existență, dar nu cum să ne facem o viață,
Am adăugat ani vieții și nu viață anilor.
Am ajuns până la lună și înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversam strada să facem cunostință cu un vecin.
Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu și mai bune.
Am curățat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu și prejudecățile noastre.
Scriem mai mult, dar învățăm mai puțin.
Planuim mai multe, dar realizam mai puține.
Am învățat să ne grăbim, dar nu și să așteptăm.
Am construit mai multe calculatoare: să dețină mai multe informații, să producă mai multe copii că niciodată, dar comunicăm din ce în ce mai puțin.
Acestea sunt vremurile fast food-urilor si digestiei încete; oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor rapide si relațiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem două venituri, dar mai multe divorțuri,
Case mai frumoase, dar camine destrămate.
Sunt niște vremuri în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior.
Amintește-ți să-ți petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru că nu vor fi lânga tine o eternitate.
Amintește-ți să spui o vorbă bună copilului care te venerază, pentru că acel copil va crește curând si va pleca de lângă tine.
Amintește-ți să îmbrațisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca această este singura comoară pe care o poti oferi cu inima și nu te costă nimic.
Amintește-ți să spui “TE IUBESC” partenerului si persoanelor pe care le îndrăgești, dar mai ales să o spui din inima.
O sărutare și o îmbrățișare vor alina durerea atunci când sunt sincere.
Amintește-ți să-i ții pe cei dragi de mână și să prețuiești acel moment pentru că într-o zi acea persoana nu va mai fi lângă tine.
Fă-ți timp să iubești, fă-ți timp să vorbești, fă-ți timp să împărtasești gândurile prețioase pe care le ai.
"Paradoxul vremurilor noastre.." de Octavian Paler
Foarte frumos blogul tau! Mereu apar lucruri interesante! Domnul sa iti dea putere sa ramai la fel, in lumea asta plina de pacat!
RăspundețiȘtergereil contrazic pe Paler: Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior. Cred ca forte multi dintre noi au dscoperit spatiul interior..dak cumva se refera la cel spiritual..
RăspundețiȘtergere